Press "Enter" to skip to content

Cum a ajuns Ungaria să aibă de 2,5 ori mai mulţi kilometri de autostradă, iar Portugalia de 4 ori mai mulţi decât România? Şeful Dacia: Încurajăm dezvoltarea infrastructurii nu pentru noi, ci pentru economia ţării

♦ România este unica ţară la nivel european care timp de 10 ani, în perioada 1990-2000, a reuşit „performanţa“ de a nu construi niciun kilometru de autostradă.

Statisticile europene legate de dezvoltarea reţelei de autostrăzi sunt nemiloase cu România, din nou piaţa locală îngroşând rândurile codaşilor în ceea ce priveşte marile proiecte de infrastructură, după cum arată datele comparative cu anul 1990.

Astfel, dacă în 1990, România avea 113 kilometri de autostradă, timp de 10 ani lucrurile au rămas aşa, blocate, aceasta fiind singura ţară la nivel european care timp de o decadă a bătut pasul pe loc.

În timp ce piaţa locală stătea degeaba, vecinii construiau zeci de kilometri de autostradă care mai târziu s-au tradus în investiţii de miliarde de euro.

Ungaria, de exemplu, a construit în perioada 1990-2000 peste 180 de kilometri de autostradă, iar Bulgaria a reuşit şi ea să finalizeze 46 de kilometri de autostradă. Portugalia, de exemplu, este deja un subiect de manual, în perioada 1990-2000 finalizând peste 1.100 kilometri de autostradă.

Lucrurile nu s-au redresat nici în anii care au urmat, promisiunile de proiecte rămânând blocate în sertarele ministrilor care s-au perindat pe la Transporturi. Astfel la finalul anului 2015, România avea 747 kilometri de austostradă, nivel similar cu cel din prezent, având una dintre cele mai slabe performanţe la nivel european în ceea ce priveşte dezvoltarea acestei infrastructuri strategice. În acest timp, Portugalia a ajuns la peste 3.000 de kilometri de austradă, Croaţia a ajuns la 1.310 kilometri, iar Ungaria s-a apropiat de 1.900 de kilometri de autostradă.

„Pentru a face faţă transporturilor, noi optimizăm în permanenţă soluţiile alese, feroviar, camion sau naval. Încurajăm dezvoltarea infrastructurii nu pentru noi, ci pentru economia ţării“, a declarat recent Antoine Doucerain, directorul general al Au­to­mobile Dacia şi şeful Grupului Renault în România. El a preluat conducerea în primăvara acestui an după ce Yves Caracatzanis a preluat funcţia de director al AvtoVaz, gigantul rus controlat de Alianţa Renault-Nissan.

Deşi Dacia este unul dintre cei mai stabili investitori pe plan local, lipsa infrastructurii se vede în incapa­citatea de a atrage pe plan local inves­tiţii noi de proporţii.

Recent, BMW Group, unul dintre cei mai mari constructori de auto­mobile premium din lume, a anunţat că va construi o uzină nouă de automobile în Ungaria, în apropierea oraşului Debrecen. Investiţia va fi de un miliard de euro, zona de producţie va oferi o capacitate de până la 150.000 de unităţi pe an şi va crea peste 1.000 de locuri de muncă, iar in­frastructura a contat în această decizie.

Dar nu doar la infrastructura ru­tieră România este codaşă.

Astfel, harta trenurilor de mare viteză se opreşte în estul Europei, în contextul în care dacă în Vest trenurile Ñzboarăì cu mai bine de 250 de kilometri la oră, în România abia se târâie cu 45 de kilometri la oră, cele de călători. Trenurile de marfă merg cu 20 de kilometri la oră.

Situaţia căilor ferate din România este dezastruoasă, statisticile arătând că în acest moment România are acelaşi număr de kilometri ca acum 100 de ani, adică aproximativ 11.000 de kilometri.

Sursa: zf.ro

71 Shares
Mission News Theme by Compete Themes.
error: 10 lei/saptamana. Pentru a putea copia continutul.